The Noble Qur'an Encyclopedia

Mărire[1] Celui care l-a dus pe robul Său [profetul Mohammed] în timpul unei nopți de la Moscheea Al-Haram la Moscheea Al-Aqsa[2], a cărei împrejmuire am binecuvântat-o, ca să-i arătăm din semnele Noastre. Cu adevărat El este As-Sami' [Cel care Aude Totul] [și] Al-Basir [Cel care Vede Totul]!

Și Noi i-am dat lui Moise Cartea, pe care am făcut-o drept călăuză pentru Fiii lui Israel, [spunând]: „Nu luați un alt ocrotitor afară de Mine[3],”

[O, voi] urmași ai celor pe care Noi i-am purtat împreună cu Noe [în arcă]! El a fost cu adevărat un rob mulțumitor.

Și Noi le-am vestit Fiilor lui Israel în Carte: „Voi veți aduce stricăciune pe Pământ de două ori și vă veți ridica cu mare nelegiuire.”

Și când a venit timpul primei dintre cele două[4], Noi am trimis împotriva voastră robi de-ai Noștri dintre cei înzestrați cu mare putere și ei au cercetat lăuntrul căminelor[5] și acesta este un soroc [promis] ce se va fi îndeplinit.

Apoi Noi v-am dat vouă putere asupra lor și v-am înzestrat pe voi cu mai multe averi și mai mulți copii și v-am făcut o ceată cu putere mai mare în luptă,

[Spunând]: „De veți face bine, pentru sufletele voastre veți face bine, iar de veți face rău, [tot] pentru ele va fi”. Și când va veni ultima [cea de-a doua] Promisiune, [Vom trimite dușmanii voștri și] vă vom întrista chipurile și vor intra în Moschee [Ierusalim] așa cum au intrat prima oară pentru ca să distrugă cu desăvârșire tot ceea ce au cucerit.

[Atunci Allah a spus] „Se poate ca Domnul vostru să fie Îndurător cu voi. Dar de vă veți întoarce din nou [ la păcate], și Noi ne vom întoarce [pentru a vă pedepsi]. Și Noi am făcut Iadul drept temniță pentru necredincioși.

Cu adevărat acest Coran călăuzește către ceea ce este mai drept și binevestește dreptcredincioșilor care împlinesc fapte bune că ei vor avea parte de mare răsplată,

Iar celor care nu cred în Ziua de Apoi le-am pregătit Noi chin dureros.

Și omul cheamă răul tot așa cum cheamă și binele, fiindcă omul este tare grăbit[6].

Noi am făcut din noapte și din zi două semne și am șters apoi semnul nopții și am lăsat să se vadă semnul zilei, ca să căutați harul Domnului vostru și să știți numărul anilor și socotirea. Și Noi am tâlcuit toate lucrurile cu toată limpezimea.

Și fiecărui om i-am legat de gât faptele sale[7]. Iar în Ziua Învierii vom scoate pentru el o carte pe care el o va găsi deschisă.

[Și i se va spune lui]: „Citește cartea ta! Astăzi tu ești de ajuns ca să fii pentru tine socotitor!”

Cel care urmează calea cea dreaptă o urmează numai pentru sine însuși, iar cel care rătăcește, rătăcește tot pentru sine însuși. Și nu va purta [un suflet] încărcat povara altuia și Noi nu am pedepsit [niciodată un popor] înainte de a-i trimite un Profet.

Și dacă voim Noi să nimicim o cetate, le vom porunci celor îmbuibați din ea[8], însă ei, [dimpotrivă], se vor deda desfrâului. Atunci pedeapsa hotărâtă împotriva ei se va adeveri și Noi o vom nimici cu totul.

Dar câte generații am nimicit Noi după Noe! Iar Domnul tău este Khabir [îndeajuns Știutor] [și] este Basir [Cel care Vede] păcatele robilor Săi.

Dacă cineva dorește [viața] cea pieritoare, Noi dăm degrabă în ea ceea ce Voim și cui Voim Noi. Apoi, Noi îi hotărâm lui Iadul, în care el va arde rușinat și lepădat.

Iar aceia care voiesc Lumea de Apoi și se trudesc cu râvnă pentru ea și sunt credincioși, râvna acelora va fi răsplătită.

Și le vom dărui Noi - atât acestora cât și acelora – din darurile Domnului tău, iar darurile Domnului tău nu sunt oprite [pentru nimeni].

Privește cum i-am ales Noi pe unii înaintea altora, însă în Lumea de Apoi sunt trepte și mai înalte [de diferențiere] și foloase mai alese.

Nu pune lângă Allah un alt zeu, ca să nu șezi rușinat și alungat.

Și Domnul tău a poruncit să nu-L adorați decât pe El și să vă purtați frumos cu părinții voștri, iar dacă bătrânețile îi ajung pe unul dintre ei sau pe amândoi lângă tine, nu le ziceți lor „Of!”[9] și nu-i certa pe ei, ci spune-le vorbe cuviincioase.

Și coboară asupra lor aripa smereniei cu îndurare și spune: „Doamne, ai Milă de ei, căci ei m-au crescut [când am fost] mic.”

Domnul vostru știe mai bine ce se află în sufletele voastre, iar dacă sunteți voi cinstiți, atunci cu adevărat, El este Iertător cu aceia care se căiesc[10].

„Și dă-i celui care ți-e rudă ceea ce i se cuvine, ca și nevoiașului și călătorului de pe drum [aflat la nevoie], însă nu risipi peste măsură,

Cu adevărat risipitorii sunt frații șeitanilor, iar Șeitan este nerecunoscător Domnului său.”

Și dacă [ești nevoit să] te întorci de la ei [nevoiași], așteptând Îndurarea Domnului tău, în care tu nădăjduiești, atunci spune-le lor o vorbă prietenoasă[11].

Și nu ține mâna înlănțuită în jurul gâtului tău[12], dar nici nu o întinde de tot[13], ca să rămâi ocărât și întristat.

Cu adevărat, Domnul tău dă cele de trebuință cu prisosință cui Voiește El sau le dă cu măsură. El este Khabir [Bine Știutor] al robilor Săi, Basir [Atoatevăzător].

Și nu vă omorâți copiii voștri de frica sărăciei. Noi le vom asigura cele de trebuință ca și vouă. Omorârea lor este un păcat mare!

Și nu vă apropiați de preacurvie[14]. Cu adevărat, ea este o josnicie! Și ce rea cale este ea!

Și nu luați sufletul pe care Allah l-a socotit interzis, decât pe drept[15]. Dacă cineva a fost omorât pe nedrept, atunci dăm Noi putere celui mai înrudit cu el, însă acesta să nu întreacă limita în omor. Cu adevărat, el este ajutat [de lege].

Și nu vă apropiați de averea orfanului, decât pentru ceva și mai bun[16], până ce el ajunge la vârsta maturității. Și țineți legământul, căci, cu adevărat, cu privire la legământ veți fi întrebați.

Dați măsura plină atunci când măsurați și cântăriți cu o balanță dreaptă. Acest lucru este mai bun [pentru voi] și urmarea va fi și ea mai bună.

Și nu urma [lucrul despre] care nu ai cunoștință. Cu adevărat, auzul și văzul și inima, pentru toate acestea vei fi întrebat.

Și nu purcede pe Pământ cu semeție. Cu adevărat, tu niciodată nu vei despica Pământul și nici nu vei atinge înălțimea munților[17].

Toate acestea sunt rele și sunt urâte de Domnul tău.

Aceasta este din ceea ce Domnul tău ți-a revelat ție [o, Mohammed] cu înțelepciune. Și [o, voi oamenilor] nu așezați alături de Allah un alt dumnezeu, căci veți fi aruncați în Iad, certați și alungați

Oare v-a ales Domnul vostru pentru voi numai băieți și a luat [pentru Sine] fiice dintre Îngeri? Cu adevărat, voi spuneți un cuvânt grav.

Noi am tâlcuit [pildele] în acest Coran, pentru ca ei [omenirea] să chibzuiască, însă aceasta nu face decât să le sporească [necredincioșilor] îndepărtarea.

Spune [o, Mohammed]: „Dacă ar fi alături de El și alți zei, așa cum spun, atunci [fiecare dintre] ei ar fi căutat o cale către Stăpânul Tronului.[18]”

Mărire Lui. El este mai presus decât ceea ce pretind ei cu prisosință.

Îl preamăresc cele șapte Ceruri și Pământul și cei care se află în ele și nu este nimic care să nu-L preamărească și să nu-I aducă laude, însă voi nu pricepeți preamărirea lor. Cu adevărat, El este Halim [Blând], Ghafur [Iertător].

Și când tu citești Coranul, Noi punem între tine și aceia care nu cred în Viața de Apoi un văl nevăzut[19].

Și Noi punem peste inimile lor acoperăminte, astfel încât ei să nu-l înțeleagă, iar în urechile lor o greutate. Iar când tu Îl pomenești în Coran numai pe Domnul tău, ei întorc spatele, cu dezgust.

Noi știm prea bine cum ascultă ei, atunci când te ascultă pe tine și când sunt singuri șușotesc [între ei] iar cei nelegiuiți spun: „Voi nu urmați decât un bărbat vrăjit.”

Privește cu cine te-au asemuit pe tine[20]. Însă ei sunt rătăciți și nu pot găsi o cale [spre Adevăr].

Și ei spun: „Oare după ce vom deveni noi oase și resturi, vom mai putea fi înviați din nou?”

Spune: „De ați fi voi pietre sau fier

Sau o creatură care pare prea mare[21] în piepturile voastre.” Iar ei vor spune: „Cine ne va face pe noi să fim din nou?” Spune: „Acela care v-a creat pe voi prima oară.” Atunci ei vor clătina capetele spre tine[22] și vor spune: „Când va fi aceasta?” Spune: „S-ar putea să fie în curând -

În acea Zi, El vă va chema și voi Îi veți răspunde, preamărindu-L, și veți crede că voi nu ați rămas [în această lume] decât puțin [timp].”

Și spune-le robilor Mei să spună ceea ce este mai frumos; căci, cu adevărat, Șeitan stârnește vrajbă între ei, iar Șeitan este un dușman învederat al omului.

Domnul vostru vă Cunoaște mai bine pe voi. Dacă El Voiește, va fi Milostiv cu voi, iar dacă El Voiește, vă va osândi pe voi. Și Noi nu te-am trimis [o, Mohammed] ca să fii răspunzător pentru ei.

Și Domnul tău îi Cunoaște mai bine pe fiecare din Ceruri și pe cei de pe Pământ și Noi i-am ales pe unii dintre Profeți înaintea altora și i-am dat Noi lui David Psalmii.

Spune: „Chemați-i pe cei pe care voi i-ați pretins în locul Lui [drept zei], pentru că ei nu vă pot mântui de rău, nici nu-l pot depărta.”

Cei pe care îi cheamă ei[23] caută și ei mijlocul [care să-i conducă] cât mai aproape de Domnul lor, nădăjduiesc în Îndurarea Sa și se tem de Pedeapsa Lui. Și Pedeapsa Domnului tău este, cu adevărat, de temut.

Și nu este o cetate pe care Noi să nu o distrugem[24] înainte de Ziua Învierii sau pe care să nu o chinuim cu chin aspru. Și acest lucru este scris în Carte[25] [cea eternă].

Și nu Ne împiedică să trimitem semnele [miracolele] decât numai faptul că înaintașii le-au ținut de minciună. Și i-am dat [neamului] Thamud cămila, care a fost [un semn] vizibil, însă ei s-au purtat nedrept cu ea. Și Noi nu trimitem semne decât ca o avertizare pentru ei.

Și [adu-ți aminte, o, Mohammed] când Noi ți-am spus: „Cu adevărat, Domnul tău i-a cuprins pe toți oamenii[26]”. Și nu am orânduit Noi vedenia ce ți-am arătat-o[27] decât ca o încercare pentru omenire, ca și pomul cel blestemat [menționat] în Coran. Noi îi umplem de spaimă, însă aceasta nu face decât să le sporească marea lor nelegiuire.

Și [spune] când Noi le-am spus Îngerilor: „Prosternați-vă înaintea lui Adam” și s-au prosternat ei, în afară de Iblis[28], care a spus: „Să mă prosternez eu dinaintea celui pe care L-ai creat din lut?”

[Iblis] a mai spus: „Îl vezi pe cel pe care l-ai cinstit mai mult decât pe mine? Dacă Tu îmi vei da răgaz până în Ziua Învierii, îi voi distruge[29] pe urmașii lui, în afară de puțini [dintre ei]”.

[Allah] a spus: „Pleacă! Și cine te va urma pe tine dintre ei, Iadul va fi răsplata voastră - o bogată răsplată.

Tulbură-i cu glasul tău pe cei care poți dintre ei și adu-i împotriva lor pe călăreții tăi și pe pedestrașii tăi! Fă-te părtaș cu ei la bunurile lor și la copiii lor și fă-le lor făgăduințe!” Însă nu făgăduiește Șeitan decât numai ca să amăgească!

Cu adevărat, asupra robilor Mei [credincioși] tu nu vei avea putere. Și Domnul tău este de ajuns ca Ocrotitor!

Domnul vostru este Cel care vă mână corăbiile pe mare, pentru ca voi să căutați ceva din Harul Lui. Cu adevărat, El este Rahim [Îndurător] cu voi.

Și când răul vă va ajunge pe mare, rătăcesc departe cei pe care voi îi chemați, în afară de El. Dar după ce El vă mântuiește, aducându-vă pe uscat, voi vă întoarceți [de la El], căci omul este nerecunoscător.

Sunteți voi siguri că El nu va face să se scufunde cu voi o bucată de uscat sau că El nu va trimite împotriva voastră vijelie cu pietriș și că voi nu veți mai găsi apoi niciun ocrotitor?

Sau sunteți voi siguri că El nu vă va întoarce [pe mare] altă dată și nu va trimite asupra voastră vânt pustiitor și nu vă va îneca, din cauza negării[30] voastre? Și atunci nu veți mai afla voi pe nimeni, ca ajutor împotriva Noastră.

Noi i-am cinstit pe fiii lui Adam și i-am purtat pe ei pe uscat și pe mare și le-am dat lor ca hrană felurite bunătăți și i-am ales pe ei înaintea multor altora dintre cei pe care i-am creat.

[Spune, o, Mohammed] de Ziua în care vom chema fiecare grup de oameni împreună cu înscrierile[31] lor, aceia cărora li s-a dat cartea în mâna dreaptă, aceia vor citi cartea lor și nu vor fi nedreptățiți nici cât un firicel.

Iar cel care în această [lume] este orb, va fi orb și în Lumea de Apoi și va fi și mai rătăcit de la drum.

Și cu adevărat, ei au fost aproape să te abată de la ceea ce Noi ți-am revelat, pentru ca tu să plăsmuiești împotriva Noastră altceva și atunci te-ar fi primit ei ca prieten.

Și dacă Noi nu te-am fi ținut tare, erai aproape să te apleci puțin către ei.

Atunci [dacă ai fi făcut-o] Noi te-am fi făcut să guști îndoit [suferința] vieții și îndoit [suferința] morții și apoi tu n-ai mai fi găsit ajutor împotriva Noastră.

Și, cu adevărat, ei au fost aproape să te provoace pe tine ca să te alunge din țară [Mecca]. Dar atunci n-ar mai fi rămas ei în urma ta decât puțin[32].

[Aceasta a fost] rânduiala cu aceia pe care i-am trimis înaintea ta dintre Trimișii Noștri și nu vei afla nicio schimbare în rânduiala Noastră.

Împlinește Rugăciunea [As-Salat] de la înclinarea Soarelui până la întunericul nopții[33] și [citirea] Coranului din zori[34], căci citirea din zori are martori.

Iar în timpul nopții stai de veghe și împlinește rugăciuni peste cele cuvenite; deoarece Domnul tău te va readuce la viață într-o poziție demnă de laudă!

Și spune: „Doamne, fă-mă să intru printr-o intrare a Adevărului[35] și scoate-mă pe mine printr-o ieșire a Adevărului[36] și dă-mi de la Tine Putere ajutătoare.”

Și spune: „A venit Adevărul și a pierit deșertăciunea. Cu adevărat, deșertăciunea este sortită să piară.”

Noi pogorâm prin Coran ceea ce este Tămăduire și Îndurare pentru dreptcredincioși și nu face decât să sporească pierderea celor nelegiuiți.

Când Noi Ne revărsăm binefacerea asupra omului [necredinciosului], el se întoarce și se duce departe, iar atunci când îl ajunge un rău, el este deznădăjduit.

Spune: „Fiecare purcede după orânduiala lui, însă Domnul vostru știe mai bine cine este mai bine călăuzit pe drum.”

Te întreabă [o, Mohammed] despre Duh [suflet]. Spune: „Sufletul este din porunca Domnului meu!” Iar vouă [oamenilor] nu v-a fost dată decât puțină știință.”

Și de am Voi Noi, am face să dispară ceea ce ți-am revelat, iar tu nu ai mai găsi niciun sprijinitor împotriva Noastră,

În afară de Îndurarea de la Domnul tău. Cu adevărat, Harul Său asupra ta este mare.

Spune: „De s-ar aduna oamenii și djinnii ca să facă [ceva] ca acest Coran, ei nu vor fi în stare să facă [ceva] asemenea lui, chiar dacă își vor fi unul altuia ajutor.”

Noi am tâlcuit pentru oameni în acest Coran din fiecare pildă, însă cei mai mulți oameni au respins [totul], în afară de necredință.

Și ei spun: „Noi nu-ți vom crede ție până ce vei face să țâșnească pentru noi un izvor din pământ,

Sau [până] vei avea o grădină de curmali și viță de vie și vei face să țâșnească printre ele pâraie îmbelșugate,

Sau vei face să cadă peste noi Cerul în bucăți - așa cum ai pretins - sau Îl vei aduce pe Allah și pe Îngeri în fața noastră,

Sau vei avea tu o casă împodobită [cu aur] sau vei sui în Cer. Și [chiar și atunci] nu vom crede în ascensiunea ta în Cer până ce nu vei pogorî asupra noastră o Carte pe care noi să o putem citi!” Spune: „Mărire Domnului meu! Oare sunt eu mai mult decât un om trimis?”

Și nu-i împiedică pe oameni să creadă, când le vine lor călăuzirea, decât că ei spun: „Allah a trimis un om ca sol?”

Spune: „Dacă ar fi pe pământ Îngeri care să umble în pace și liniște[37], atunci le-am pogorî lor din Cer un Înger ca trimis”.

Spune: „Allah este de ajuns ca Martor între mine și voi. Cu adevărat, El este Khabir [Bine Știutor] [și este] Basir [Cel care îi Vede Bine pe robii Săi].”

Și cel pe care-l călăuzește Allah este [cu adevărat] cel bine călăuzit, iar celor pe care El îi duce în rătăcire nu le vei găsi ocrotitori afară de El. Și Noi îi vom aduna în Ziua Învierii târâți pe fețele lor - orbi, muți, surzi. Adăpostul lor va fi Focul Iadului și ori de câte ori va scădea [focul], Noi îl vom aprinde cu flacără.

Aceasta va fi răsplata lor pentru că nu au crezut în semnele Noastre și au spus: „Oare după ce vom fi oase și resturi vom mai putea fi înviați din nou?”

Nu văd ei că Allah care a creat Cerurile și Pământul poate să creeze asemenea lor? El a orânduit pentru ei un termen asupra căruia nu este îndoială, însă nelegiuiții resping [totul] afară de necredință.

Spune-le: „Dacă voi ați avea vistieriile Îndurării Domnului meu, voi le-ați păstra de frică să nu le cheltuiți”, căci omul este zgârcit.

I-am dat Noi lui Moise nouă semne limpezi. Întreabă-i pe Fiii lui Israel, [atunci] când a venit [Moise] la ei și Faraon i-a zis: „Cu adevărat, eu cred, o, Moise, că tu ești vrăjit.”

[Moise] a spus: „Tu știi că nu le-a trimis pe acestea decât Stăpânul Cerurilor și al Pământului, ca semne limpezi și eu te cred, o, Faraon, pierdut!”

Și a voit el să-i alunge de pe pământ, însă atunci l-am înecat împreună cu toți cei care erau cu el.

Și după el [Faraon], am spus Noi Fiilor lui Israel: „Locuiți pe acest pământ. Dar când va veni promisiunea [Vieții] de Apoi, vă vom aduna Noi în [o singură] adunare.”

Cu adevăr l-am pogorât pe el [Coranul] și cu adevăr el a coborât, iar pe tine nu te-am trimis [o, Mohammed] decât ca vestitor și prevenitor.

[Noi l-am făcut] un Coran pe care l-am împărțit [în intervale de timp] pentru ca tu să-l citești oamenilor pe o perioadă îndelungată. Și l-am pogorât Noi rând pe rând.

Spune: „De credeți voi în el ori nu credeți”. Cu adevărat, cei cărora li s-a dat știința înaintea lui[38] - dacă li se recită lor - cad, prosternându-se, cu fețele la pământ.

Și ei spun: „Mărire Domnului nostru! Cu adevărat, făgăduința Domnului nostru este împlinită”

Și ei cad cu fețele la pământ, plângând, și acesta [Coranul] le sporește lor smerenia.

Spune: „Chemați-L Allah sau chemați-L Milostivul și oricum L-ați chema, ale Lui sunt Numele cele mai frumoase.” Și nu rosti cu glas [prea] tare Rugăciunea ta, dar nici nu o rosti în șoaptă, ci caută între acestea [două] o cale.

Și spune: „Laudă lui Allah, Care nu Și-a luat niciodată un fiu, Care nu are părtaș la Stăpânire și nici nu are nevoie să fie apărat de vreo slăbiciune. Și slăvește-L pe El, aducându-I preamărirea cuvenită.