The Noble Qur'an Encyclopedia

Când Cerul se va crăpa

Și-I va da ascultare Stăpânului său, după cuviință[1],

Când Pământul va fi întins

Și va arunca afară ceea ce se află în el[2] și se va deșerta

Și-I va da ascultare Stăpânului său, după cuviință...

O, omule! Tu te silești către Domnul tău din răsputeri[3] și tu Îl vei întâlni!

În ce-l privește pe cel căruia i se va da cartea în dreapta sa,

Cu acela se va face socoteală ușoară

Și el se va întoarce la familia sa bucuros.

Însă în ce-l privește pe cel căruia cartea sa i se va da prin spatele său,

Acela se va ruga pentru pieire,

Și va arde în flăcări.

Cu adevărat, el a fost bucuros în mijlocul familiei sale

Și și-a închipuit că nu se va întoarce niciodată.

Dar nu! Domnul lui l-a văzut pe el prea bine.

Nu! Jur pe amurg

Și pe noapte și pe ceea ce adună ea [în întunericul ei]

Și pe Luna care se întregește!

Voi veți trece de la o stare la alta![4]

Dar ce au ei că nu cred,

Iar când li se citește Coranul nu se prosternează?

Însă aceia care nu cred îl socotesc mai degrabă minciună,

Iar Allah știe mai bine ce ascund ei.

Vestește-le lor, așadar, un chin dureros,

Afară de aceia care cred și plinesc fapte bune, căci ei vor avea parte de o răsplată neîntreruptă.